Tablouri din scrum[one-shoturi]

In jos

Tablouri din scrum[one-shoturi]

Mesaj  Calyope la data de Sam Aug 23, 2008 5:16 pm

Acestea vor fii un ciclu de one-shoturi cu tema "tabloul vieti" mele sau a celor din jur sau general xD asa deci incep cu unul din tablorui intitulat "scrum"

Scrum

Perdeau se umfla in bataia vantului, aerul umed intra in casa, afara ploua. E liniste. Casa aproape goala se mentine in semiobscuritate linistea find intrerupta de o melodie "mecena-visul meu" .
"Ploua....macar tu sfant cer sa plangi daca eu nu.." intunericul -alburiu al camerei era intretaiat de lumina albastra a monitorului si, lumina galbejita a becului ce lumina din lustra de hartie in stil chinezesc, atarnata de tavanul alb usor inegrit de timp. Pe covorul albastru inchis statea aruncata o orga electronica candva folosita pana la refuz, peste ea un carnrt plin de schite si desena, iar peste tot in jurul lor foi pline cu idei bune pentru un roman sau o carte, sau o poveste insa niciuna terminata, aerul usor imbacsit de fum de tigara plutea prin camera usor intunecata de vise imprastiate. Sus pe canapeaua crem, debusolata sta o fata, parul negru e imprastiat aiurea peste tot pe pat, corpul parea mai mult aruncat decat asezat de ea insasi. Isi puse mana peste fruntea alba ca neaua, de sub maneca camasi albe se putea observa un bandaj. Camasa alba impecapbila e deschisa la primi 4-5 nasturi din jurul bustului, lipsa aerului e de inteles, blugi albastri se intind pe picioarele ei lungi si grosolane, cateva lacrimi cad pe fata ei si din mana ce sta atarnata pe langa pat cade o carte.
"Aiurea! Patetic de aiurea!" asta gandeste ea sau mai bine spus.. asta gandesc eu, stau intinsa pe acel pat mizer si odata cu caderea carti pe langa orga mea plina de acele amintiri infinite, imi strang si eu corpul intorcandu-ma pe partea stanga. Oftez prelung stergandu-mi lacrimile afurisite.
"La dracu! Ce scena lacrimogena!" , imi las buzele crapate si uscate sa se deschida, desi am gatul uscat nu am degand sa ma ridic din pat, ascult atent melodia, astept, astept si iar astept, in fond asta e viata o intreaga asteptare, imi las cuvintele si vocea total tampita sa se scurga pe ritmul melodiei
-Ce se intampla in jurul meu e firesc, asta e viata pe care....vreau..sa o traiesc...simt cum vocea mea se pierde printre suspinele astea nenorocite! Ei drace, ce imi mai trebuie? Ma rog..nu imi pasa continui sa cant miscandu-mi ochii bulversati peste tot prin camera.
-Franci..te cauta cineva la telefon
-Spunei ca sunt moarta...sora mea apare langa mine cu telefonul la urechie uitandu-se fulgerator la mine, dupa cateva minute de schimb de priviri ma ridic oftand si luand telefonul
-Da?
-Hai afara....ca iar ai stat toata luna in casa..nu te sufoci deja? Diana..draga mea diana ce pot sa zic? Oftez prelung si zambesc
-Ma sufoca orice..chiar si tu..
-Vaco..hai afara! Miera dor de ironia ta!Am inceput sa rad, ciudat rad si plang..e bine oricum, oftez iar
-Nu am scapare?
-Nu! Nici daca te fura naiba nu ai!
-Ma incalt si vin..ne vedem la tine in parc?
-Da..da dar nu sta zece ore ...
-Bine, bine am inteles sefa am inceput sa rad..e bine sa sti ca ii pasa cuiva de tine, am inchis telefonul inecata in rasul acela nebunesc, mi-am inchis doi nasturi, cine naiba se mai inchide pana in gat? M-am incaltat cu balerini mei obijnuiti si albi si mi-am luat umbrela
-La cat te intorci?soramea, draguta mea sora..ce sai fac?
-De unde naiba sa stiu?
-Incearca sa vii inainte de zece oricum
-AM inteles! AM iesit pe usa maronie si vechie inchizando in urma mea cu grija...poate se rupea daca o tranteam..ei asta e.. ramaneam si fara usa si fara pisica, la cat de tuta e..am oftat si am coborat scarile din scara gri, am ieist si, am inspirat aerul umed, era placut, vantul adia iar planetele ce incep sa se ingalbeneasca dau un aer romantic acestui careu plin de flori si varstnici, mh e ciudat realizez ca desi aici stau de 13 ani, nu cunosc aproape pe nimeni, imi ridic mana si mai sterg alte lacrimi nenorocite
-Melancolie..nenorocita! Ce naiba conteaza? Viata e o prostie..la dracu si cu asta! Am suerat printre dinti deformati..si albi, eh macar albi daca tot am avut atatea probleme cu dantura..am pesit in fata plina de incredere, nu conta nimic altceva, simt ca imi recapat speranta si e bine, am pornit mp4 si am dat de aceaiasi melodie,"mecena-visul meu", am inceput sa cant realizand cat de sete imi e, m-am oprit la unul din miile de magazine facute acum pe alea asta distrusa de timp, am luat o apa. In liniste, am deschiso incet, atat de incet incat gatul meu urla, in sfarsit am reusit sa imi potolesc setea. Dupa zece-cinsprezece minute am ajuns in parc, Diana statea pe banca noastra, vechie, plina de amintiri, of drace, iar incep!
-Blondo! Am urlat! Fata a cascat ochii marindu-i, daca se poate sa mai maresti ochii aceia verzi cu gene lungi, cu sprancenele mici dar incrucisate finut, fruntea lata se termina atunci cand parul ei lung si blonf pana la fund pornea si se impleta in obijnuita ei coada, ca si mine in blugi si camasa, am zambit atunci cand si-a intors fata alba catre mine..a crescut sau mi se parea mie? Nu conta, am zambit si mi-a sarit in brate aproape dezechilibrandu-ma
-Mai incet !ca ma darami! am ras amandoua
-Nebuno...ne-am imbratisat si ne-am asezat pe banca, afara inca ploua insa nu imi pasa am inchis umbrela acea si am lasat pomul sa ne proteje era asa placut, nu am vorbit niciuna timp de cateva minute, am intins capul privind cerul printre frunze, vocea ei jucausa a spart tacerea, desi deobicei e o voce senina acum era sumbra
-Stii..te-ai schimabt mult...abia daca te mai recunosc...nu i-am raspuns m-am multumit sa ma uit cu coltul ochiului la ea, dupa cateva minute mi-am intors ochii negri catre stropi de ploaie usor adormita, si i-am aruncat sticla de apa, am oftat
-Stiu...vocea greoaie si obosita rasuna mai gros si trist cadeobicei, parul meu a inceput sa fluture in vantul acela usor rigid, dar placut, era asa ciudat..oricum i-am intins mp4
-Asculta...am luat amandoua cate o casca si am ascultat in tacere...simteam ploaia, vedeam linistea prin ochii mei impaienjeniti de ceata si oboseala, aerul rece era profund si linistit ..simteam cum totul se indeparteaza, mult, mai mult si mai mult pana cand totul a disparut...totul..absolut totul..am inchis ochii..negrul acaparnd acel nimic...
~Grija...viata..linistea..toate fac parte din acel cerc vicios, tulbure si nelinistit care predomina viata prin sentimente, nu mai conteaza..acum e doar liniste si mecena...totul devenind scrum~

~Sfarsi~
avatar
Calyope
Vanator incepator
Vanator incepator

Mesaje : 36
Data de înscriere : 23/08/2008
Varsta : 23
Localizare : Tokyo

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum